nu voi mai scrie(aici), energiile mele creatoare, muzica, imaginile, meditatiile si concluziile vor fi pastrate in cutiute mici, niciodata impartite.
un ultim sfat: munciti mult si cu drag, cultivati bunul simt in voi insiva si in cei din jur, gasiti solutii si nu va balaciti in probleme.
zi de nastere pentru oameni mari, prima data. chiar daca examen si chiar daca scoala pana la 4, cursurile si seminarele de literatura nu au cum sa ma supere. cadouri foarte dragute, buchete de flori de camp, oameni tare dragi, ras, putina ploaie, cort din crengi, aventuri, mancare, muzica, filme.
22. all good things come in pairs
Filed under Fără categorie
“reserving judgement is a matter of infinite hope”, zicea Fitzgerald. foarte dragut si utopic. daca ne jucam putin putem ajunge la “preserving hope is a matter of infinite love”, e mult mai greu si tricky si totusi mai realist. dar e ceva care nu se cere, doar se da si sunt foarte putini oameni cu inimi atat de mari.
desi mi se pare cam ieftin si iritant mesajul scris cu creta(mai ales aia cu it’s all up to you.. pt ca nu e) si in general nu agreez toata nebunia asta cu dezvoltarea personala in sensul de reteta care cica se aplica la toata lumea cu succes.. cred ca in esenta e adevarat ca poti sa creezi frumusete astfel
Filed under Fără categorie
-pentru că te ajută să te întîlnești cu sine;
-pentru că e mai simplu să te asunzi după o formă găunoasă;
-pentru că e mai dificil să mergi pe o linie suspendată și dreaptă;
-pentru că nu minte;
-pentru că te privește (direct în ochi);
-pentru că ar trebui să renunți la un miliard de accesorii ineficiente și zgomotoase;
-pentru că e un lucru la care nu se ajunge ușor;
-pentru că unii o au și nu au obținut-o fără nici un efort;
-pentru că ordonează și creează priorități;
-pentru că e ultima opțiune aleasă;
-pentru că: de ce să nu complicăm lucrurile dacă pot fi simple;
-pentru că ar trebui să renunțăm la o parte din prieteni;
-pentru că îți cere continuu să te transformi;
-pentru că unii ne-au spus că e o formă de sărăcie;
-pentru că nu o înțelegem;
-pentru că………………………………………………………….;
nu mai stiu unde am gasit asta dar gasesc ca e mai mult decat interesant si adevarat
citesc “In Cold Blood”, i must say it’s gripping.. e cu atat mai interesant ca am vazut un film despre scrierea acestei carti si experienta de cercetare a lui Capote. cred ca niciodata nu m-a prins si fascinat asa, o poveste criminalistica.. poate din cauza ca detectivismul e tratat cu mai putina importanta decat analiza pshihologica foarte fina care e facuta de autor pe fiecare personaj. si trebuie sa recunosc ca farmecul Americii din carti m-a cam rapus.. si stiu ca a inceput de la Steinbeck. se pare ca nu ma mai satur.. cine ar fi crezut. si daca tot am ajuns la aceasta concluzie e clar ca trebuie sa-mi fac rost de una din cartile lui Jonathan Franzen.
cred ca sunt lucruri pe care nu poti sa le spui frumos. pentru ca sunt atat de rupte.. pentru ca te lasa cu noduri in gat, gol in inima si lipsa de cuvinte. cred ca sunt sentimente care te fac om prin intensitate negativa si nu poti sa le compari cu altceva, nu poti sa prezinti asta intr-un mod istet pentru ca oricum ai face-o pur si simplu nu ai fi onest. cred ca nefericirea are toate nuantele lumii in care traim pe cand fericirea are una singura si mereu simt ca nu are nicio legatura cu noi.
pentru ca prea ne-au ametit gif-urile cu flori si pestii unduindu-se prin apa si culorile si caldura.. trebuie sa scriu un post nou, simplu si curat ca frigul si ploaia ce-o sa vina. ma gandeam la bucuria care o au pustii astia mici cand “fac” ceva.. nu ca noi. noi am uitat sa fim incantati de a “construi”, de a ne “juca”(fie ca o facem prin concepte/idei), sa ne bucuram de infaptuire pur si simplu.. de la a gati la a scrie, a munci, a incerca etc. eu reinvat sa ma minunez de mainile mele, redescopar rabdarea, atentia, orele pline.
si acuma am sa trantesc o reclama: http://www.facebook.com/petuniashop
http://petuniashop.blogspot.com/ e ceva ce am inceput mai demult si din lipsa de timp a murit incet, insa acum vreau sa fiu cat se poate de serioasa cu asta si sper sa mearga, in punctul asta multe depind de asta.
Filed under ramble
frumoasa primavara, miez de primavara. ciresul din fata geamului se rupe de greutatea florilor si soarele imi da branci sa imi fac planuri noi. am terminat de citit Midnight’s Children de Salman Rushdie.. am vazut ca e comparata cu Un veac de singuratate.. inteleg de ce dar mi se pare ca ultima e mult mai buna. de Rushdie am mai citit Pamantul de sub talpile ei.. de Marquez am citit mult mai multe.. ideea e ca desi pricep toata chestia cu desacralizarea si vai tristetea seaca a timpurilor in care traim, omul modern dezbracat de tot ce a durabil si sfant, azvarlit in haos.. nu pot sa-mi inlatur impresia ca baga ca intr-un cos de gunoi referinte popculture.. si isi construieste personajele intr-un mod care pe mine personal a inceput sa ma plictiseasca. foloseste anumite artificii narative care te prind insa ultimul sfert al cartii devine enervant de-a dreptul, personajul principal provocandu-ti iritare.. nu stiu de ce toate descrierile neajunsurilor fizice imi aminteau de autor(vai ce rautz din partea mea).. poate e si o bucata mare de subiectivitate din partea mea deorece cultura respectiva(indiana) si individul ce o reprezinta nu m-au intrigat/interesat niciodata.
usurata am trecut la The Great Gatsby de Fitzgerald.. mi-a placut asa mult cand am citit-o in liceu, am intrat din prima in atmosfera romanului si mi-au placut anii 20 inainte sa devina ceva comercializat si flescait pe toate serialele si filmele mai nou(spuse hipsterita din mine).. m-am bucurat totusi ca dupa ce am vazut Midnight in Paris am inteles rolul sotiei lui Zelda, am invatat ca generatia il cuprindea pe Hemingway, T.S. Eliot, Ezra Pound si (indragitul meu) Steinbeck.. aaa, plus Gertrude Stein despre care m-am informat cat am putut, chiar voiam sa fac un post despre ea si poemele ei ciudate, faptul ca ii placeau lucrarile lui Picasso.. ziceam deci ca m-am bucurat ca toate cunostintele astea s-au completat cu informatii destul de interesante azi la curs, plus bineinteles punere in context istoric.. am de gand sa vizionez filmul cu Mia Farrow(care s-a casatorit la 21 de ani cu Sinatra si pe urma a adoptat copii cu Woody Allen) si Robert Redford iar apoi pe cel care trebuie sa apara cu DiCaprio si Carey Mulligan.
am vazut My week with Marylin si am trecut de indignarea ca nu ii dadusera rolul lui Scarlett Johansson dupa ce am vazut cum joaca Michelle Williams. si asta nu pentru ca nu imi place de Williams, doar ca aveam impresia ca cealalta s-ar fi potrivit mai bine.. fizic si ca atitudine intr-un astfel de rol. all in all nu mi-a placut niciodata de Marylin pur si simplu pentru ca mi s-a parut prea ieftina si o imagine din cale-afara de abuzata(ceea ce n-am putea spune ca nu e vina ei) insa filmul are calitatile sale si surprinde in unele aspecte.. deci lasa un gust interesant.
bun, destul snobism pentru o singura zi, va doresc o primavara dinamica si cutezatoare de numa.
